Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat lansarea proiectului de elaborare a primului Plan Național de Restaurare a Naturii (PNR) din istoria țării. Inițiativa beneficiază de o finanțare europeană de aproximativ 17 milioane de lei, obținută prin Programul Operațional de Asistență Tehnică 2021-2027, și va fi implementată pe o durată de 24 de luni, în perioada 2026 – 2028.
Scopul general al acestui demers strategic este de a pune în aplicare, pe bază de dovezi științifice, două reglementări europene fundamentale: Regulamentul (UE) 2024/1991 privind restaurarea naturii și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/912.
Care sunt obiectivele principale ale proiectului?
Proiectul lansat de Ministerul Mediului urmărește trei direcții majore:
- Instrument strategic de politică publică: Crearea propriu-zisă a Planului Național de Restaurare, care va transpune legislația europeană în realitatea românească.
- Consolidare instituțională: Întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului și a instituțiilor subordonate. Măsurile adoptate vor ajuta la operaționalizarea conceptului de „soluții bazate pe natură” prin planuri clare de monitorizare și restaurare a ecosistemelor.
- Consultare publică: Garantarea implicării active a cetățenilor și a tuturor actorilor relevanți din societate în fiecare etapă de elaborare și implementare a planului.
Viziunea autorităților: Legătura directă dintre natură și economie
Ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a explicat importanța strategică a acestui plan național, subliniind beneficiile sale pe termen lung:
„Vom avea, în premieră, în România, un plan de restaurare a naturii care leagă direct sănătatea ecosistemelor de economie, agricultură, apă, climă și de sănătatea oamenilor. În contextul european, el vine din aplicarea regulamentului UE privind restaurarea naturii, adoptat pentru a opri degradarea ecosistemelor și pentru a reface zonele afectate.”
De ce este vital acest plan pentru viitorul României?
Conform documentului oficial, absența unei planificări coerente în zona de mediu expune România la riscuri severe, cum ar fi pierderea fondurilor europene, sancțiuni directe din partea Comisiei Europene, politici haotice și conflicte deschise între proiectele de dezvoltare și cele de protecție a mediului.
Implementarea PNR va aduce beneficii concrete pe patru paliere esențiale:
- Securitate alimentară și resurse: Protejarea resurselor vitale de care depindem, prin menținerea polenizatorilor, a apelor accesibile și a solurilor vii.
- Reducerea riscurilor climatice: Diminuarea vizibilă a efectelor schimbărilor climatice.
- Impact economic pozitiv: Scăderea pagubelor provocate de inundații, costuri mai mici pentru tratarea apei potabile, dezvoltarea turismului natural și crearea de noi locuri de muncă în domeniul restaurării ecologice.
- Stabilitate pentru sectoarele cheie: Asigurarea predictibilității pentru agricultură și silvicultură.
Autoritățile subliniază că acest plan reprezintă o contribuție esențială pentru susținerea unei economii sănătoase în următorii 50 de ani.
