Banca Națională a României a găzduit conferința dedicată sectorului financiar-bancar în cadrul seriei ”Bucharest Leaders’ Summit: United for a Better World“, organizată de Grupul de Presă MediaUno, Asociația MediaUno, Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Evenimentul a reunit reprezentanți de top ai sistemului financiar din România şi Republica Moldova, experți în macroeconomie, piață de capital, leasing şi mediu de afaceri, în jurul temei centrale: „Sistemul financiar – motorul creşterii şi stabilității”.
Prof. Univ. Dr. Dan Costin Nițescu, Consilier Senior al Guvernatorului Băncii Naționale a României, a evidențiat faptul că sistemul financiar se confruntă cu trei transformări majore care influențează simultan creșterea economică și stabilitatea: dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, impactul tot mai puternic al factorilor geopolitici și fragmentarea reglementărilor la nivel global. Acesta a arătat că noile tehnologii oferă oportunități importante de eficientizare, însă generează și provocări legate de guvernanță, administrarea riscurilor și încrederea publicului în instituțiile financiare. Reprezentantul BNR a subliniat că, într-un context caracterizat de volatilitate și schimbări rapide, menținerea stabilității financiare depinde de capacitatea instituțiilor de a integra noile tehnologii, de a răspunde riscurilor geopolitice și de a utiliza eficient resursele disponibile pentru finanțarea economiei. Totodată, acesta a evidențiat rolul economisirii, al fondurilor europene și al colaborării dintre actorii pieței financiare în susținerea unei creșteri economice sustenabile și a consolidării rezilienței economice.
Anca Dragu, Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, a prezentat evoluțiile recente ale sectorului bancar din Republica Moldova, subliniind că parcursul european reprezintă principala ancoră de stabilitate și direcție pentru economia țării. Aceasta a evidențiat reziliența sistemului financiar moldovean în fața crizelor succesive din ultimii ani, de la pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina până la criza energetică, arătând că intermedierea financiară a crescut, investițiile au atins un nivel record, iar sectorul bancar rămâne solid, bine capitalizat și cu un nivel redus al creditelor neperformante. Guvernatoarea BNM a vorbit și despre progresele realizate în zona infrastructurii financiare, menționând sistemul de plăți instant MIA, aderarea la SEPA și reducerea semnificativă a costurilor pentru transferurile în euro. Totodată, Anca Dragu a subliniat că prioritățile Băncii Naționale a Moldovei vizează implementarea acquis-ului comunitar, digitalizarea raportării, dezvoltarea soluțiilor eKYC, consolidarea educației financiare și combaterea fraudelor financiare și a riscurilor de securitate cibernetică.
Daniela Ropotă, Vicepreședinte AAFBR, consultant în domeniul financiar-bancar și managementul riscului, a prezentat o analiză a sistemului bancar românesc, evidențiind faptul că România continuă să înregistreze cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană și din regiune, în pofida progreselor realizate în domeniul incluziunii financiare. Aceasta a subliniat că dezvoltarea accesului la servicii financiare, îmbunătățirea climatului economic, educația financiară și reducerea riscului suveran reprezintă condiții esențiale pentru creșterea finanțării economiei și apropierea de media europeană. Totodată, Daniela Ropotă a arătat că sistemul bancar românesc rămâne solid și profitabil, cu un nivel redus al creditelor neperformante și cu perspective favorabile de dezvoltare pe termen mediu și lung. În intervenția sa, aceasta a evidențiat procesul de consolidare a pieței bancare, provocările generate de costurile de reglementare și fiscalitate, precum și rolul tot mai important al educației financiare și al gestionării riscurilor geopolitice, climatice și tehnologice în evoluția sectorului financiar.
Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking al Băncii Comerciale Române, a subliniat că principalele provocări pentru dezvoltarea sistemului financiar românesc rămân educația, stabilitatea economică și investițiile în tehnologie. Aceasta a arătat că extinderea incluziunii financiare presupune eforturi susținute de educare a populației, atât în mediul urban, cât și în cel rural, precum și consolidarea unui climat economic predictibil, care să stimuleze investițiile și planificarea financiară pe termen lung. Totodată, reprezentanta BCR a evidențiat progresele realizate de sistemul bancar românesc în procesul de digitalizare și adoptare a noilor tehnologii, apreciind că băncile trebuie să continue investițiile în inovare și securitate pentru a răspunde cerințelor unei piețe tot mai competitive. Dana Dima a subliniat că dezvoltarea sustenabilă a creditării trebuie să fie însoțită de creșterea educației financiare și de o mai bună înțelegere a mecanismelor de economisire și investiții la nivelul populației.
Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, a susținut că principala provocare a economiei românești și a sistemului bancar este menținerea convergenței cu economiile dezvoltate ale Europei. Acesta a arătat că băncile trebuie privite ca un catalizator al dezvoltării economice, prin rolul lor de a mobiliza economisirile și de a finanța investițiile, nu ca o sursă din care statul poate extrage permanent resurse. În opinia sa, nivelul redus al intermedierii financiare din România, aflat printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, ridică întrebări serioase privind gradul de transparență al economiei și capacitatea acesteia de a susține dezvoltarea prin investiții și creditare. În intervenția sa, Florin Dănescu a atras atenția asupra efectelor pe care suprataxarea sectorului bancar și percepțiile negative la adresa băncilor le pot avea asupra economiei. El a arătat că România se confruntă cu una dintre cele mai reduse rate de intermediere financiară din Europa, în timp ce mediul de afaceri are nevoie de acces la finanțare pentru a rămâne competitiv. Totodată, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor a subliniat că dezvoltarea economică nu poate fi separată de valori precum responsabilitatea și etica, apreciind că viitorul nu depinde exclusiv de progresul tehnologic, ci și de modul în care societatea alege să folosească această tehnologie în beneficiul economiei și al cetățenilor.
Petre Tulin, director general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, a prezentat evoluția instituției în cei 30 de ani de activitate, subliniind rolul acesteia în menținerea stabilității financiare și protejarea deponenților. Acesta a arătat că Fondul garantează în prezent depozite de până la 100.000 de euro și acoperă integral peste 99% dintre persoanele fizice și aproape 97% dintre persoanele juridice care dețin depozite în sistemul bancar românesc. De asemenea, Petre Tulin a evidențiat faptul că România se numără printre statele europene cu cea mai ridicată capitalizare a fondurilor de garantare și cu una dintre cele mai lungi perioade fără falimente bancare. Reprezentantul Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare a subliniat că nivelul economisirii a continuat să crească în ultimii ani, inclusiv în perioade marcate de inflație și incertitudini economice, confirmând încrederea populației în sistemul bancar. Totodată, acesta a prezentat noile reglementări europene care vor intra în vigoare în următorii ani și care vor extinde protecția acordată deponenților, inclusiv prin majorarea plafonului de garantare pentru anumite categorii de tranzacții și prin introducerea unor mecanisme suplimentare de protejare a fondurilor clienților.
Ioana Petrescu, Director al Centrului pentru Leadership și Inovare din cadrul SNSPA și fost Ministru al Finanțelor Publice, a prezentat o analiză a contextului macroeconomic actual, arătând că economia României traversează o perioadă dificilă, caracterizată de creștere economică redusă, inflație ridicată și persistența deficitelor gemene. Aceasta a subliniat că actuala situație este rezultatul unor dezechilibre acumulate în timp și a evidențiat necesitatea unor măsuri rapide și credibile pentru restabilirea încrederii investitorilor și consolidarea stabilității economice. Totodată, Ioana Petrescu a pledat pentru continuarea consolidării fiscale prin măsuri fundamentate pe analize riguroase ale cheltuielilor publice, accelerarea absorbției fondurilor europene și sprijinirea țintită a categoriilor și sectoarelor vulnerabile. În opinia sa, depășirea provocărilor actuale presupune responsabilitate, predictibilitate și o comunicare publică transparentă, capabilă să consolideze încrederea în deciziile economice și în instituțiile statului.
Raluca Popescu, preşedinta Asociației de Leasing și Credit de Consum din România (ALCCR), a evidențiat rolul leasingului în susținerea investițiilor și dezvoltării mediului de afaceri, arătând că acest instrument financiar a depășit statutul de simplu produs destinat achiziției de autovehicule și a devenit o soluție complexă de finanțare pentru companii. Aceasta a subliniat că leasingul contribuie la modernizarea IMM-urilor și oferă flexibilitate în finanțarea investițiilor, în special în contextul transformărilor economice și tehnologice actuale. În cadrul dezbaterii, reprezentanții industriei de leasing au arătat că există un potențial important de dezvoltare în domenii precum agricultura, infrastructura, transporturile, industria și sectorul medical, unde necesarul de echipamente și tehnologii moderne este în continuă creștere. Totodată, aceștia au evidențiat rolul leasingului ca alternativă complementară finanțării bancare și au subliniat importanța susținerii investițiilor în active noi, eficiente și competitive pentru economia românească.
Vlad Vitcu, CEO al BCR Leasing, a evidențiat rolul leasingului financiar în susținerea investițiilor și dezvoltării economice. Acesta a arătat că, dincolo de finanțarea autoturismelor, leasingul reprezintă o soluție importantă pentru achiziția de echipamente, utilaje și tehnologii necesare extinderii capacităților de producție și creșterii competitivității companiilor. Potrivit lui Vlad Vitcu, domenii precum construcțiile, transporturile, agricultura sau sănătatea au nevoie constantă de investiții în tehnologie, iar leasingul financiar oferă o alternativă flexibilă de finanțare pentru aceste proiecte. Referindu-se la piața auto, Vlad Vitcu a explicat că societățile de leasing finanțează atât autovehicule noi, cât și rulate, însă modernizarea economiei și creșterea competitivității impun susținerea investițiilor în active cât mai noi și eficiente. El a subliniat că leasingul nu se află în competiție directă cu creditarea bancară, ci completează oferta de finanțare disponibilă companiilor, oferindu-le posibilitatea de a alege soluția cea mai potrivită pentru dezvoltarea afacerii. În opinia sa, agricultura rămâne unul dintre sectoarele cu un potențial semnificativ pentru finanțarea prin leasing, multe companii specializate având un interes deosebit pentru susținerea investițiilor în acest domeniu.
Bogdan Speteanu, Chief Platform Officer al companiei MOOV Leasing, a evidențiat rolul leasingului operațional ca soluție complementară finanțării tradiționale, arătând că acesta răspunde nevoilor companiilor și persoanelor care preferă utilizarea unui bun fără a-și asuma responsabilitățile asociate proprietății. Acesta a subliniat că leasingul operațional oferă predictibilitate a costurilor și include servicii conexe precum asigurarea și mentenanța, fiind orientat în special către utilizarea eficientă a activelor și administrarea flotelor auto. Reprezentantul MOOV Leasing a apreciat că piața românească are un potențial important de dezvoltare pe termen mediu și lung, pe fondul schimbării treptate a comportamentului consumatorilor, care acordă o importanță tot mai mare utilizării bunurilor și serviciilor, nu exclusiv deținerii acestora. Totodată, acesta a evidențiat faptul că leasingul operațional și leasingul financiar nu sunt produse concurente, ci soluții complementare, care răspund unor nevoi diferite ale clienților și contribuie împreună la dezvoltarea pieței de finanțare a investițiilor.
Alexandru Ștefan, Director de Indicatori și Date de Piață al Bursei de Valori București, a evidențiat evoluția pozitivă a pieței de capital românești, arătând că principalul indice bursier a înregistrat una dintre cele mai bune performanțe din Uniunea Europeană de la începutul anului. Acesta a subliniat creșterea constantă a numărului de investitori și consolidarea rolului pieței de capital în finanțarea economiei, pe fondul interesului tot mai ridicat al populației pentru investiții și al dezvoltării culturii investiționale.
La rândul său, Mihai Lazăr, Investment Tribe Lead, ING Bank România, a evidențiat importanța investițiilor recurente și diversificate pentru protejarea economiilor în fața inflației și pentru creșterea averii pe termen lung. Acesta a arătat că interesul românilor pentru investiții este în creștere, susținut atât de dezvoltarea pieței financiare, cât și de extinderea programelor de educație financiară, apreciind că România continuă să ofere perspective atractive pentru investitori prin dimensiunea economiei, resursele energetice și potențialul de dezvoltare regională.
Anca Bidian, CEO KIWI Finance și președinte al Asociației Române a Brokerilor de Credite, a evidențiat rolul tot mai important al brokerilor de credite în piața financiară, subliniind că aceștia oferă consultanță independentă, compară ofertele disponibile și gestionează întregul proces de creditare pentru clienți, fără costuri suplimentare pentru consumatori. Aceasta a arătat că brokerii au devenit un partener relevant al sistemului bancar, aproape jumătate dintre creditele ipotecare noi din România fiind intermediate prin astfel de servicii. Referindu-se la piața creditării și cea imobiliară, Anca Bidian a apreciat că sectorul bancar continuă să finanțeze economia în condiții prudente și sustenabile, în timp ce piața rezidențială rămâne una stabilă, susținută de cererea existentă și de dinamica fondului locativ. Totodată, aceasta a evidențiat necesitatea unei mai bune transparențe privind prețurile reale de tranzacționare și a subliniat importanța educației financiare pentru luarea unor decizii informate de investiții și creditare.
Ileana Botez, director admitere la tranzactionare, Bursa de Valori Bucuresti, vicepreședinta Asociatiei pentru Dezvoltarea Sustenabila a Afacerilor, a evidențiat rolul esențial pe care întreprinderile mici și mijlocii îl au în economia României, acestea reprezentând aproape 99,8% din totalul companiilor active și asigurând locuri de muncă pentru două treimi dintre angajații din mediul privat. În opinia sa, sustenabilitatea trebuie analizată din perspectiva dezvoltării pe termen lung, iar conceptul ESG, care reunește componenta de mediu, responsabilitatea socială și guvernanța corporativă, a devenit un reper important pentru mediul de afaceri și pentru investitori. Ea a subliniat că interesul pentru investițiile sustenabile este în continuă creștere la nivel global, valoarea instrumentelor financiare cu componentă verde ajungând la aproximativ 9 trilioane de dolari la sfârșitul anului 2025. Referindu-se la experiența acumulată în relația cu companiile listate sau interesate de piața de capital, Ileana Botez a arătat că una dintre cele mai importante provocări pentru firmele românești este consolidarea guvernanței corporative. Potrivit acesteia, numeroase societăți performante din punct de vedere financiar au nevoie de structuri organizaționale mai solide, proceduri clare și strategii bine definite pentru a susține dezvoltarea pe termen lung. Reprezentanta Bursei de Valori București a precizat că firmele care și-au construit mecanisme de guvernanță eficiente și și-au clarificat direcțiile strategice au reușit să obțină rezultate mai bune și să inspire mai multă încredere investitorilor, demonstrând că succesul sustenabil se bazează atât pe performanță economică, cât și pe o administrare responsabilă.
Dumitru Nancu, conferențiar la Universitatea Ovidius Constanța, fost director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a atras atenția asupra scăderii finanțării destinate mediului de afaceri și a evidențiat rolul pe care programele de garantare l-au avut în susținerea economiei în perioade dificile. Acesta a oferit ca exemple programele Prima Casă și IMM Invest, apreciind că astfel de instrumente au contribuit semnificativ la creșterea accesului la finanțare, la capitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii și la stimularea investițiilor, fără a genera un nivel ridicat al creditelor neperformante. În opinia sa, relansarea intermedierii financiare și a investițiilor presupune utilizarea mai intensă a garanțiilor de stat, valorificarea fondurilor europene și operaționalizarea unei bănci de dezvoltare orientate către finanțarea economiei reale. Dumitru Nancu a subliniat că IMM-urile au nevoie de instrumente financiare predictibile și accesibile pentru a susține creșterea economică, investițiile și competitivitatea mediului de afaceri românesc.
Cosmin Drăgoi, CEO Finacon România, a susținut că accesul la finanțare trebuie privit ca un instrument pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale unei companii, nu ca un scop în sine. Acesta a arătat că fondurile europene, creditele bancare, garanțiile de stat sau alte forme de finanțare trebuie integrate într-o strategie de afaceri coerentă, bazată pe competitivitate, capacitate de livrare și adaptare la cerințele pieței. Totodată, a evidențiat faptul că mediul de afaceri românesc a demonstrat capacitate de adaptare în fața provocărilor economice și financiare din ultimii ani. În intervenția sa, Cosmin Drăgoi a subliniat necesitatea creșterii eficienței în gestionarea fondurilor europene și a reducerii blocajelor administrative care afectează companiile. Acesta a evidențiat importanța unor mecanisme mai flexibile de finanțare, a creditului comercial și a unei colaborări mai eficiente între stat și mediul privat, apreciind că predictibilitatea și competitivitatea reprezintă elemente esențiale pentru dezvoltarea investițiilor și consolidarea economiei românești.
Conferința a fost moderată de Corneliu Cojocaru, senior adviser PR și comunicare.
PARTENERI AI CONFERINȚEI: BCR Leasing, Exim Banca Romaneasca, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare – FGDB, Garanti BBVA Romania
Sponsori ai Summit-ului: Banca Transilvania, Valvis Holding
Partener Gold al Summit-ului: INCD Turbomotoare COMOTI
Parteneri si Summit-ului: Aqua Carpatica, ICI București, Stada Romania
Summit-ul este organizat cu sprijinul:
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Statul Major al Forțelor Terestre Române, Jandarmeria Română, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Emblematic România, Colegiul Medicilor din România, Camera de Comerț și Industrie România Israel, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Asociația Producătorilor de Energie Electrică HENRO, IATA, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu”, Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”, Spitalul „Prof Dr Aduard Apetrei” Buhuși, Societatea Română de Sindrom Lynch, Comitetul Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, Centrul Medical Internațional București, Silhouette Medical Beauty.
Parteneri academici:
Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Academia de Studii Economice din București, POLITEHNICA București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, Universitatea Româno-Americană, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București
Parteneri media:
Agenția Națională de Presă Agerpres, Business Voice, Calea Europeana, Capital, Doctorul Zilei, Electricianul, EuroNews, Evenimentul Zilei, Infofinanciar.ro, InvestEnergy, Iubim Brașovul, Kidsnews.ro, LuxuryOnline, Radio România prin canalele Radio Romania Actualitati, Radio Bucuresti FM și Agenția Rador, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea.Tv, Tele7Abc.
Înregistrarea integrală a conferinței poate fi urmărită aici: https://youtu.be/YT4vz8PTUng